Desi este tarziu in noapte, nu vroiam sa treaca ziua fara sa va marturisesc faptul ca Mihai Eminescu a fost si este unul dintre poetii mei preferati.
Chiar daca am studiat la scoala multe poezii de-ale lui, favoritele mele sunt altele, pe care le-am descoperit rasfoind o carte veche, cu paginile ingalbenite de vreme, primita in dar de la o doamna in etate. La vremea respectiva m-au fascinat niste versuri, pe care mi le-am amintit si astazi, probabil dupa zece ani de cand le-am citit, si anume: "Pe langa plopii fara sot/ Adesea am trecut;/ Ma cunosteau vecinii toti - / Tu nu m-ai cunoscut.". Este posibil sa ma fi regasit in suferinta eului liric, ce traia o poveste de dragoste neimplinita, asemenea mie la momentul respectiv, fapt care a sfarsit prin a scrie la randu-mi propriile versuri pline de suferinta.
Si, ca sa fiu sigura ca nu uit poeziile mele preferate, le-am transcris intr-un jurnal, iar acestea sunt: "Pe langa plopii fara sot", "Daca iubesti fara sa speri", "Si daca...", "Adio", "Vre o zgatie de fata", "In zadar in colbul scolii", "Dupa ce atata vreme", "Criticilor mei", "Ce suflet trist...", "Gandind la tine".
Imi canta tata "Pe langa plopii fara sot"...Iar cand am crescut am descoperit "Oda in metru antic", "Glossa", "Cu maine zilele-ti adaogi", "Lacul"...lista e lunga. 
Ce deliciu ai tu aici! 
