In primul rand, din considerente financiare, am ales sa nasc la o clinica de stat, din oras. Mai apoi, era data preconizata pentru nastere, 31 decembrie - 1 ianuarie, dar si distanta, respectiv deplasarea intr-un alt oras. As fi ales Brasov... dar nu am facut-o. M-am orientat catre maternitate, nu catre sectia spitalului judetean, deoarece, din experienta prietenelor mele, parea cea mai buna alegere.
Va spun sincer, daca nu ar fi fost Rebeca, nu as fi avut puterea sa trec peste cele opt zile de spitalizare. Opt zile pentru ca am nascut vineri, apoi urma week-end-ul, 1 ianuarie m-a intampinat tot in spital si bineinteles a fost o lipsa acuta de personal in toata aceasta perioada. In acelasi timp, fiind diferenta de RH a fost necesara fototerapia, care s-a pus in practica abia de marti (a cincea zi de la nastere!), cand a binevoit un doctor sa treaca sa vada copiii.
Asistentele de la internari au fost tare dragute. Asta daca nu puneai prea mari probleme :) si erai pacienta doamnei doctor sefa de sectie. Insa, dupa ce am nascut lucrurile s-au schimbat. Fiind vorba de niste fiinte nevinovate, bebelusi atat de firavi si scumpi, ma asteptam ca si personalul de la aceasta sectie sa fie mai maleabil. Insa, cu mici exceptii, de fapt doar doua, m-am inselat teribil. Asistente si infirmiere cu un comportament mizerabil. Indiferent ca le bagai ceva in buzunar sau nu, erau la fel. Abia iti vorbeau, nu schitau niciun zambet, nicio urma de omenie. Ca sa nu mai spun ca nici macar nu treceau prin salon sa ne intrebe de sanatate, sa vada bebelusii, sa ne invete ce si cum trebuie procedat. Personal nu doream sa stiu nimic, insa erau fete mai putin invatate, fara acces la informatie,,, Imi amintesc de o fetisoara care in cateva zile a terminat un tub de bepanthen pe fundul bebelusei, doar pentru ca auzise ea ca face bine, sau, cum o invata pe o alta ca din sani la inceput curge colesterol :) Stia ea ceva de colostru, dar nu prea i-a iesit. Dar, sa revenim,,, daca trecea cate o asistenta la inceput de tura prin saloane, era mare eveniment. Tin minte ca m-am dus sa iau lapte pentru bebelusi si am surprins discutia dintre asistenta si infimiera "Am uitat de astea!",,, precizez ca era miezul noptii si ca nu trecuse nimeni o zi intreaga prin salon. Ca tot am ajuns aici,,, pentru ca toate fetele erau operate, pana s-a instalat lactatia, a trebuit sa hranim bebelusii cu lapte praf. Primeam cel mult 100 de ml la 4 copii, mai apoi au fost 5, pentru 6 ore. Cu aceeasi canuta, aceeasi lingurita. Sa nu va inchipuiti ca venea cineva sa ne aduca, nu!, trebuia sa ne chinuim noi, sa urcam etaje,,, iar daca indrazneam sa cerem mai mult, bineinteles ca ne aprindeam paie in cap.
Curatenia a lasat mult de dorit. Cu acelasi mop se spala peste tot inclusiv la toaleta. Daca doreai sa schimbi scutecul bebelusului, trebuia sa stai sa dai explicatii, iar asta nu iti garanta nimic. Saltelele pur si simplu erau infecte, ti se facea rau cand te gandeai ca acolo sunt asezati copiii, si, se dorea a fi mediu steril. Despre igiena personala nu mai spun! Internate la etajul 2, aveam o toaleta cu doua WC-uri, infecte (nu intru in detalii) putin spus!, ,,, un spatiu minuscul in care abia incapeai. Ni se repeta intr-una ca "avem conditii"! Ne putem spala fara probleme! Exista un dus prins de tavan, intr-o incapere aflata la parterul sectiei. Nici nu se punea posibilitatea de a te spala acolo. Fiind fixat pe tavan, nu puteai proteja operatia, plus ca era foarte frig (treceai prin holul de asteptare) si in aceeasi camera cu dusul se aflau tomberoane in care se depozitau lenjeriile murdare. Infect. Fiecare zi a fost un chin. Si acum imi amintesc cat am plans cand ne-au mutat intr-un alt pavilion. Daca acolo unde eram mi se parea infect, aici si-a atins limita.
Ma intreb, cum intr-o maternitate, un loc in care sunt atatea femei ce au nevoie de o igiena impecabila, nu se ofera conditiile minime de decenta!? Poate sunt eu prea naiva.
Facand o paralela, intre cat m-ar fi costat daca as fi nascut la privat si cat am cheltuit aici, ar rezulta doar o usoara inegalitate, punand la socoteala retinerile din salariu de-a lungul anilor, sacosele cu produse medicale (din care personal nu am folosit nici macar un sfert!) pentru fiecare sectie in parte (interne, terapie intensiva si neonatologie), restul cheltuielilor aferente,,,
De curand povestea cineva ca i-a nascut sotia la o clinica privata. In trei zile a fost externata. Dupa ce a ajuns acasa a trebuit sa se reinterneze cu bebelusul pentru ca avea icter si necesita fototerapie. Desi cei de la clinica au stiut acest lucru au externat-o fara sa isi asume nicio raspundere, icterul avand urmari grave daca nu este tratat.
Cu toate acestea, ma intreb care este varianta buna?!
