Drum spre libertate?

Postat de LC in Cu de toate pe 8 Iul 2012, 19:42

Articol pe placul a 11 bucatarasi
comenteaza
Drum spre libertate?

Astăzi am făcut curățenie prin referatele mele, proiecte, teme, etc realizate de-a lungul anilor și am găsit această poezie cu care am participat la un seminar organizat în colegiul unde am studiat legat de "comunism"  ( prin clasa a XI-a cred...au muncit două minți pentru aceste versuri, nu îmi aparține în totalitate meritul, însă îmi aduc aminte că a fost foarte apreciată). Versurile sunt poate dure, dar am vrut să reflectăm realitatea. :)

 

Taci, ascultă doar ce ți se spune!

Pecetluirea vocii lasă în trecut grele urme

Neavând curajul de-a se înfrunta, ci doar de-a se supune.

Dictatorial...decrete....un calvar, nu lume;

O lume aparent făr de necaz

Dar umerii societății greu sunt apăsați;

Voiește a țipa din interiorul ființei

Și stau gândindu-se fără să vrei

La ce vei grăi, la ce vezi că-n juru-ți se întâmplă;

Și știi că nu poți...că pistolu-ți șade-n tâmplă...

Vrem să vorbim, dar nu suntem uniți!

Suntem oameni...oameni tăcuți.

Se-aude o voce de răscoală,

Iar tot poporul din somnul veșnic se scoală;

E viu și arde de nerăbdare

Să se poată afirma, să poată vorbi cu voce tare:

Vrem să fim noi!

Dar din lumină iese-un val de cenușă, foc, sânge și măcel,

Prunci plângând, oameni striviți,

Numai praf și tunetul armelor.

O adevărată apocalipsă. Iar în urmă potopuri de cadavre.

Un tablou tragic și totuți minunat,

Sânge peste tot..de-ar fi corbii să le sleiască carnea.

O picătură de morți umflați și putreziți,

Acoperă-un oraș de destin uniți.

Singura lor cale de scăpare a fost revolta,

Neavând un alt mod de a opta!

Și oful și chinul neamului

Înveninează mintea bolnavă a Marelui Om.

Măcelul hărăzit îl gustă din plin

Și cum vrea să oprească inevitabilul destin

Sfârșit în cărarea mulțimii

Încătușată-i ultima sa privire.

Și c-o singură gură de aer

Străpunsă-i inima de-un glonte...strivit de cimentul rece

Trupul său se scaldă în propriul sânge,

Ca un câine închide ochii și se stinge!

S-a-ncheiat epoca de teroare,

Spre viitor oamenii privind cu încrezare.

CĂCI CE-A FOST ÎN TRECUT,

ZACE ACUM...CAM DOI METRI SUB PĂMÂNT!

 

Comentarii (2)

09.07.2012, 09:13

Scrisoare catre noua mea "prietena"

Taci, ascultă doar ce ți se spune!
Pecetluirea vocii lasă în trecut grele urme
Neavând curajul de-a se înfrunta, ci doar de-a se supune.
Dictatorial...decrete....un calvar, nu lume;
O lume aparent făr de necaz
Dar umerii societății greu sunt apăsați;
Voiește a țipa din interiorul ființei
Și stau gândindu-se fără să vrei
La ce vei grăi, la ce vezi că-n juru-ți se întâmplă;
Și știi că nu poți...că pistolu-ți șade-n tâmplă...
Vrem să vorbim, dar nu suntem uniți!
Suntem oameni...oameni tăcuți.
Se-aude o voce de răscoală,
Iar tot poporul din somnul veșnic se scoală;
E viu și arde de nerăbdare
Să se poată afirma, să poată vorbi cu voce tare:
Vrem să fim noi!
Dar din lumină iese-un val de cenușă, foc, sânge și măcel,
Prunci plângând, oameni striviți,
Numai praf și tunetul armelor.
O adevărată apocalipsă. Iar în urmă potopuri de cadavre.
Un tablou tragic și totuți minunat,
Sânge peste tot..de-ar fi corbii să le sleiască carnea.
O picătură de morți umflați și putreziți,
Acoperă-un oraș de destin uniți.
Singura lor cale de scăpare a fost revolta,
Neavând un alt mod de a opta!
Și oful și chinul neamului
Înveninează mintea bolnavă a Marelui Om.
Măcelul hărăzit îl gustă din plin
Și cum vrea să oprească inevitabilul destin
Sfârșit în cărarea mulțimii
Încătușată-i ultima sa privire.
Și c-o singură gură de aer
Străpunsă-i inima de-un glonte...strivit de cimentul rece
Trupul său se scaldă în propriul sânge,
Ca un câine închide ochii și se stinge!
S-a-ncheiat epoca de teroare,
Spre viitor oamenii privind cu încrezare.
CĂCI CE-A FOST ÎN TRECUT,
ZACE ACUM...CAM DOI METRI SUB PĂMÂNT!

Poezia este scrisa de noua mea “prietena” impreuna cu un suflet pereche . Dupa ce m-am “ imprietenit “ cu ea am incercar s-o cunosc .Asa-i acum . Din poze ma priveste o tanara cu un corp apetisant de femeie , dar cu un zambet de copil . Ochii as putea spune ca sunt doua pietre pretioase daca stralucirea lor nu ar transmite o caldura pe care de douazeci de ani o observ rareori la adulti si , din cand in cand , la copiii prescolari .
Are si o sora la fel de fumoasa ! In timp ce-i admir sora cativa dracusori imi dau tarcoale si prin minte imi trec cateva idei mai mult sau mai putin nebunesti , dar toate pornografice . Sunt barbat si nimic din ce-i specific barbatilor nu
mi-e strain ! Cu toate astea , cand imi arunc privirea pe pozele ei , unele lasand sa se vada nuri apetisanti , niciun gand asemenea celor nascute de imaginea surorii sale nu-mi strabate neuronii pervertiti de secolul erotismului de vitrina !
Hm ! E frumoasa , desteapta si devreme acasa .
Intr-o poza pare o tanara vestala ce intra in mare intr-o rochie alba vaporoasa ca si cum ar fi sacrificata pe altarul zeilor ce guverneaza aceasta lume cel putin la fel de murdara ca marea noastra .Nu cred ca intamplator romanilor le-a fost data o mare neagra .Ce am fi facut noi cu o mare de azur ? Am fi poluato ! Credeti ca poate o tanara vestala imbracata intr-o rochie alba sa iasa dintr-o mare neagra la fel cum a intrat ?
Asa-i si-n viata !
Acum intra putin pregatita intr-o lume ce nu are nevoie de un suflet curat .Daca este din stirpea mandrilor inaintasi care , afland ca vin dusmanii , dadeau foc holdelor , caselor ,isi otraveau fantanile si se ascundeau in codru cred ca se va adapta ...daca nu ... Nu stiu ce va fi ! Sper doar sa nu doreasca acest lucru si nici sa fie invinsa de mizeria din jur .Si mai sper sa nu fie nevoita sa asculte de sfaturile noastre , ale celor mai in varsta ,demiurgii acestei lumi de cosmar . Daca va fi la o rascruce de drumuri mai bine ar fi sa se roage sa primeasca gandul cel bun. In sanul neamului ce a facut din tradare o arta , din curvasarie si hotie un mod de viata , ce sfaturi ar putea primi ea ? Daca si-ar dezveli sufletul , in fata celor apropiati , cati o vor intelege si cati nu vor duce vorba mai departe pana la dusmanii sai ? Daca nu vor fi chiar cei de langa ea ... Vor reusi , ea si cei asemenea , sa opreasca o lume complicat pervertita din drumul sau catre iad ? Cu intentii bune ? …Eu ii doresc sa traiasca intr-o lume asemenea marii ce se muleaza dupa trupurile noastre , permitandu-ne astfel sa ne simtim bine in pielea noastra .Sa nu fie o lume dupa chipul si asemanarea nimanui .Nici macar asemenea sufletului sau de vestala ! Pentru altii o asemenea lume ar putea fi plictisitoare si fara rost .

Intentionat am postat intai versurile tineresti ! Putini vor citi mai departe si nimeni nu va fi tulburat !Nici cei ce nu pot pricepe ce-am scris ... nici tu , frumoaso cu suflet pur !

LC

LC
09.07.2012, 13:11

Așa cuvinte frumoase nu credeam că am să citesc vreodată!

Adauga comentariu
  • zambet
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)
Cele mai

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!

Poale-n brâu moldovenești - Rețeta tradițională cu aluat pufos și brânză dulce

ieri la 09:59

Biscuiți cu Nutella - Rapizi și delicioși

ieri la 09:49

Șuberec - Rețeta de casă cu gust autentic

ieri la 09:30

Maioneză de casă - Rețeta cu reușită garantată

pe 28.11 la 10:07

Cartofi evantai  – Rețeta perfectă pentru o garnitură delicioasă și aspectuoasă

pe 27.11 la 10:46

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

oanapl

1103 puncte

Panacris

1014 puncte

RODIMUR

165 puncte

Rocsi

133 puncte

vasimur

126 puncte

CONTACT

Contact

Bucataras.ro
[email protected]