Am fost invatat ca trebuie sa salut si sa respect pe toata lumea , ca cei mai in varsta trebuie respectati in mod deosebit si sa nu astept salutul lor. Totusi,crudul adevar este ca multi dintre cei in varsta sunt doar niste imbatraniti in rele, niste serpi ce vor sa fie incalziti la san(asta si facem, din moment ce muncim ca sa platim si pensiile lor).
Mi s-a spus ca atunci cand intru intr-o incapere eu sa fiu cel care saluta primul, mi s-a atras atentia ca cinstea, caracterul nobil, sunt calitati pe care nu le poti pierde decat o data.Si mi s-au mai spus multe alte lucruri simple cu care n-am sa va plictisesc, astazi fiind inutile, chiar necunoscute majoritatii si anacronice.
Cine nu stie astazi sa minta fara sa clipeasca este de-a dreptul dobitoc, asa ca incep sa pun la indoiala tot ce am scris sau voi mai scrie .
Bunul- simt este o dovada de slabiciune sau prostie, iar respectul se acorda persoanelor importante (atata timp cat au o functie) si tinde sa scada odata cu micsorarea importantei pilei care ne sustine in viata.Intreaga societate este ierarhizata de aceste pile si de cotizatia in bani platita potentatilor zilei.
Banii sunt facuti sa circule si asa se intampla si cu cei proveniti din spagi, odata intrati in acest sistem piramidal ce urmeaza intocmai structurile statului si ale intreprinderilor tot mai putine ,mai mici spre foarte mici cam pana spre insolventa .
Banii sunt redistribuiti pana ajung la cei aflati in varful ierarhiei, pe care-i vedem la televizor cum tuna si fulgera impotriva sistemului ticalos, dupa care cununa si nasesc personaje care fac pana si pe sefii mafiei Italiene sa para niste sarantoci plini de curatenie sufleteasca.
Cand sunt in pragul depresiei, plictisit sau suparat pe viata asta, imi face placere sa citesc c.v.-urile celor ajunsi in varful ierahiei.Sunt o sursa inepuizabile de buna dispozitie. Dovada clara ca imaginatia a fost una dintre calitatile care i-au propulsat cu viteze astronomice in varful tuturor ierahiilor posibile in lumea asta.
Facultati facute intr-un ritm care l-ar umili pe oricare castigator al premiului Nobel, avansari atat de exceptionale, functii, demnitati si onoruri atat de multe incat cine nu-i invatat sa citeasca in ritm sustinut simte nevoia de o pauza .
Si ma intreb, asa ca prostul, cum de a fost Dumnezeu atat de zgarcit cu mine, ce pacate am de ispasit, de mi-a daruit atat de putine calitati incat pana la jumatatea vietii(sper eu, dar poti sa stii !?)n-am reusit sa parcurg nici macar o treime din drumul pe care altii il parcurg fluierand inainte de a implini 30 de ani.
Va rog sa ma credeti!Nu vreau, nu pot si nici macar nu visez sa fiu in locul acestor mari maestri.Eu nici macar n-as fi in stare sa citesc un astfel de c.v.fulminant fara sa rosesc sau macar sa rad prosteste.
Mai tineti minte cum un sef peste marmura a demonstrat ca a reusit sa dobandeasca o avere colosala deoarece nu fumeaza, nu consuma alcool si a inceput de mic sa vanda varza ?
Il mai tineti minte pe un fost cofetar care a vandut prajituri pana a ajuns patronul echipei Rapid si a tot acumulat averi colosale pana si-a cocosat spinarea si acum are nevoie de o carja pentru a se deplasa nespus de greu de la tribunal la penitenciar?
Despre familia si apropiatii singurului si probabil ultimului capitan de vas roman ce conduce o nava sub pavilion romanesc nu vreau sa vorbesc pentru a nu fi acuzat de subiectivism, dupa ce a stabilit cursul esuarii navei pe care inca sunt si eu imbarcat.
Ce minti sclipitoare, ce maini harnice si ce obraz trebuie sa aiba oamenii de succes!!!...
Pai eu nici intr-o mie de ani n-am sa fiu in stare sa numar banii pe care-i castiga mintile astea luminate si nici macar n-as fi in stare sa tin minte locatia tuturor proprietatilor si caselor (oficiale , de odihna , de afaceri , de rendez-vous),asa ca ma multumesc cu lucruri simple.