Lunile anului in traditia populara
Ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie...sunt lunile anului. Nimic nou pana aici! Ceea ce poate nu stii inca este ca, in traditia populara romaneasca insa, lunile anului sunt considerate a fi ''cei 12 fii ai Anului'' sau ramurile unui copac foarte batran. Fiecare dintre ele avea in lumea satului romanesc o cu totul alta denumire decat cea precizata la inceput si mai ales o semnificatie aparte. Fiecare luna sugera prin numele ei, fie o activitate din viata oamenilor, fie aminteau de o anume traditie. Majoritatea este formata din acele luni al caror nume se identifica cu observatiile oamenilor asupra starii vremii. Cel mai mare dintre fiii Anului, Ianuarie sau ''Gerar'' era cunoscut in trecut si sub denumirea de ''Genarie'', ''Ghenarie''sau ''Calindariu''. Este luna in care se dadeau petreceri de inceperea Noului An si in care se vedea cum va fi vremea in perioada urmatoare: daca in ianuarie nu e timp geros, atunci asa va fi vremea in martie si aprilie. Daca insa era frig, cu siguranta in februarie avea sa ninga.
Februarie, ''Faurar'' sau ''luna lupilor'' era considerata a fi o luna deosebit de nemiloasa, venind cu geruri si viscole mari. In traditia populara se spune ca in februarie 2 saptamani ingheata tot, iar in urmatoarele 2 se dezgheata. Denumirea populara ''Faurar'', sugera inceputul pregatirilor pentru muncile agricole si nu numai, ce aveau sa inceapa din luna urmatoare cand vremea era mai blanda.
In luna martie (''Mart'') incepe primavara, vremea se incalzeste treptat. Legendele spun ca Mart a luat cate o zi din fiecare celelalte luni pentru a-si depasi toti ceilalti frati. Acum incep si zilele Babelor (zilele Martei sau Dochiei), traditie imbogatita de o multime de povesti ce ilustreaza lupta dintre iarna si primavara, dintre intuneric si lumina. Martie mai este denumit si''Germanar'' (''Incoltitorul''),natura incepand sa prinda viata si culoare.
Aprilie (''Prier'') este o continuare a zilelor babelor Marta si Dochia. Denumirea de ''prier'' se datoreaza faptului ca se considera ca aceasta perioads din an este una foarte prielnica. Cu toate acestea, timpul e inselator de la o zi la alta ceea ce dauneaza plantelor si animalelor mici. In zile foarte friguroase si cu vant uscat luna aprilie era denumita in popor ''Traista-n Bat''.
Mai (''Florar'' sau ''Frunzar'') este luna ierburilor. Acum se considera ca Raiul coboara pe pamant, pajistile sunt verzi si pline de flori multicolore, iar frunzisul padurilor si livezilor tresare sub adierea vantului.
Iunie este luna cireselor drept pentru care in popor ea era cunoscut sub denumirea de ''Ciresar'' sau ''Ciresel''.
Iulie, luna lui ''Cuptor'', este in traditia populara perechea lui ''Faurar''. Asta pentru ca vorbele din popor spun ca, pe cat de frig e in vremea lui ''Faurar'', pe atat de cald va fi in luna lui cuptor.
August, luna cunoscuta ca ''Gustar'' sau ''Secelar'' este una din lunile ce abunda in legume, fructe si recolte de tot soiul.
Septembrie, ''Rapciune'' este luna ce deschide usa toamnei, cu vreme schimbatoare. Totodata este si luna vinului - ''Vinitel''acum strangadu-se rodul viilor. Dat fiind ca acum incepe un nou anotimp, traditiile populare fac iarasi legatura intre luni si vreme. Astfel, daca de ''Rapciune'' e cald, atunci luna urmatoare, ''Brumarel'' timpul va fi rece si cu multa umezeala. Daca tuna in septembrie e semn de multa zapada in ''Faurar''. Daca in septembrie infloresc scaietii, atunci toamna va fi lunga si frumoasa. Daca randunelele se duc repede, atunci e semn ca si iarna e aproape.
Lunile octombrie (''Brumarel'') si noiembrie (''Brumar'') nu aduc evenimente si traditii deosebite. Ele sunt insa cele care prevestesc iarna ce bate la usa. Acum cade bruma, apare promoroaca, iar vantul bate mai cu putere, toate acestea spunand ca iarna ce vine va fi blanda. Daca in aceste luni va ploua marunt, atunci iarna va fi grea.
Decembrie (''Undrea'' sau ''Ningau'') este una din cele mai bogate luni ale anului in sarbatori crestinesti, cantec si voie buna. Deschizatoare de anotimp dar inchizatoare de an, aceasta luna e foarte bogata in prevestiri pentru anul ce va veni. De Sf. Andreipraznuit in ultima zi din noiembrie si sarbatoare ce deschide luna cadourilor, se pun la incoltit in vase boabe de grau pentru a vedea cum va fi anul ce vine. Aceasta sarbatoare este de altfel una foarte bogata in obiceiuri si superstitii populare. Pe de alta parte, daca in ''Undrea'' e ger, atunci anul va fi manos; daca e zapada, atunci va ploua in timpul lui ''Ciresar''. Se vede cum in traditia populara romaneasca lunile sunt strans legate intre ele, datorita acestui fapt probabil anul fiind reprezentat in legendele populare vechi de 12 frati.
Sursa: http://www.robbybubble.ro/articles/lunile-anului-in-traditia-populara.php