Sucul de rodie conţine o concentraţie de antioxidanţi mai mare decât orice alt suc de fructe, ceai sau vin roşu. In plus, se spune ca un pahar de suc de rodie are acelaşi efect asupra organismului ca acela pe care îl are o pastilă de Viagra :))
Utilizări culinare
După desfacerea rodiei prin tăierea cu cuţitul, fructele false se separă de coajă şi de structurile interne de susţinere. Separarea fructelor false roşii poate fi simplificată prin efectuarea acestei acţiuni într-un vas cu apă, unde fructele false se depun pe fund, iar structurile de susţinere plutesc. Întreaga sămânţă se consumă crudă, deşi se doreşte doar partea cărnoasă din exteriorul ei. Gustul diferă în funcţie de soiul de rodie şi de nivelul de coacere. Poate fi foarte dulce sau foarte acru, dar în majoritatea cazurilor este undeva la mijloc, care este un gust caracteristic, asezonat cu note de tanin. Rodia bună de mâncat, mai puţin taninată, este cea care are coaja uşor ştearsă, ca şi cum ar fi fost frecată de perete, cu urme albe, nu de un roşu puternic. Cele foarte roşii sunt foarte acre, putând fi folosite în salate.
Sucul de rodie este o băutură populară în Orientul Mijlociu, şi este folosit şi în bucătăriile tradiţionale iraniană şi indiană; în Statele Unite ale Americii a început să fie comercializat pe scară largă în 2002. Concentratul de rodie este folosit şi în bucătăria siriană. Siropul de rodii este îngroşat şi îndulcit cu suc de rodie; este folosit şi în cocktailuri. Înainte de răspândirea roşiilor în Orientul Mijlociu, rodia este folosită în multe mâncăruri persane; poate fi găsită încă în unele reţete tradiţionale cum ar fi fesenjan (un sos gros din nuci şi suc de rodie, de regulă servit cu carne de raţă sau altă pasăre şi orez) şi ash-e anar (supă de rodie).
Seminţele de rodie sălbatică sunt uneori folosite drept condiment, şi cunoscute sub numele de anardana (care în traducere din persană înseamnă seminţe - dana - de rodie - anar), mai ales în bucătăriile indiană şi pakistaneză dar şi ca înlocuitor de sirop de rodie în bucătăria persană sau cea din Orientul Mijlociu. Seminţele sunt separate de pulpă, uscate timp de 10–15 zile şi folosite la producţia de curry sau alte condimente. Seminţele pot fi şi pisate pentru a evita ca seminţele să rămână între dinţi la consumarea felurilor de mâncare bazate pe acestea. Seminţele de rodie sălbatică daru din Munţii Himalaya sunt considerate cele mai bune surse ale acestor condimente.
În Turcia, Armenia şi Azerbaidjan, rodia este folosită în mai multe moduri, mai ales sub formă de suc. În Turcia, sosul de rodie (turcă nar ekşisi) este folosit la salate, la marinarea cărnii, sau este băut. Seminţele de rodie sunt şi ele folosite în salate, în muhammara (pastă turcească de usturoi cu nucă) şi în güllaç, un desert turcesc. În Azerbaidjan şi Armenia, rodia este folosită şi pentru producerea unui vin.
În Grecia, rodia (greacă ροδι, rodi) este folosită în multe reţete, cum ar fi kollivozoumi, o supă-cremă din grâu fiert, rodii şi stafide. Rodia este folosită şi pentru lichior, topping de îngheţată, sau amestecată cu iaurt, sau sub formă de gem.
Cum se taie o rodie
Implicaţii în sănătate
Furnizând 16% din necesarul zilnic de vitamina C al adultului, conţinut în 100 ml, sucul de rodie este şi o excelentă sursă de vitamina B, acid pantotenic, de potasiu şi de polifenoli antioxidanţi . Cu toate acestea, rodia nu e o sursă importantă de nutrimente,
Cei mai abundenţi polifenoli din sucul de rodie sunt taninii hidrolizabili numiţi punicalagini prezentaţi în cercetările publicate în perioada 1990-2007 ca având capacitatea de a epura radicalii liberi puternici în studiile de laborator. Asemenea efecte antioxidante ale punicalaginilor nu au fost dovedite la oameni.
Mulţi producători de alimente şi de suplimente alimentare au constatat avantajele utilizării extractelor de rodie, care nu conţin zahăr, calorii sau aditivi, în locul sucului, ca ingrediente favorabile sănătăţii în produsele lor. În majoritate, extractele de rodie conţin în mod special acid elagic, care poate fi absorbit în corpul uman numai după consumul de punicalagini
În studii preliminare de cercetare în laborator şi în cadrul unor studii pilot efectuate pe oameni, sucul de rodie s-a dovedit eficient în reducerea factorilor de risc pentru maladiile cardiace , incluzând oxidarea LDL , statusul oxidativ al macrofagelor şi formarea celulelor spumoase, toate acestea fiind etape în ateroscleroză şi în boala cardiovasculară . Taninii de tipul punicalaginilor au fost identificaţi ca fiind primele componente responsabile de reducerea stress-ului oxidativ la care duc aceşti factori de risc. S-a arătat că rodia intervine în reducerea tensiunii arteriale sistolice prin inhibarea enzimei serice de conversie a angiotensinei (ACE).
Cercetarea sugerează că sucul de rodie ar putea fi eficient împotriva cancerului de prostată şi în osteoartrită. În 2007,au fost aprobate şase testări clinice efectuate în Statele Unite ale Americii, Israel şi Norvegia cu scopul de a verifica efectele consumului de suc de rodie asupra parametrilor din cancerul de prostată sau hiperplazia de prostată, în diabet sau în limfom.
Sucul ar putea avea , de asemenea, efecte antivirale şi antibacteriene împotriva placii dentare.
Sursa: wikipedia
